“Tot ceea ce este lumea de azi, cu bun si rau, ii datoreaza lui Gutenberg. Orice poate fi referentiat spre aceasta sursa“. (Mark Twain)
Cand Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg, un fierar german nascut in Mainz a introdus presa tipografica cu litere mobile in Europa in 1439, el cu siguranta nu si-a imaginat ca tehnologia sa, deja utilizata in Orient, urma sa se raspandeasca rapid in toata Europa si sa schimbe ireversibil lumea .
Inainte de Gutenberg, in Europa se practica scrierea de mana a volumelor (manuscrise), iar, mai apoi, incepand cu al doilea sfert al secolului al XV-lea, cartile tiparite in pagini individuale, o tehnica ce necesita mult timp si experienta pentru a fi realizate de mestesugari, care gravau in lemn atat imagini, cat si texte, cate o bucata de lemn pentru fiecare pagina. Hartia, de mult inventata in China, unde era deja folosita din secolul al II-lea i.Hr., a fost disponibila pe Batranul Continent, abia in secolul al XIII-lea.
Noua posibilitate de a imprima si difuza documentele atat de rapid si intr-un mod mult mai ieftin decat toate tehnicile existente permise, a avut consecinte uimitoare in lumea politica si religioasa.
Inca de secole, conducatorii și clerul au incercat sa obțina o cenzura completa a tuturor textelor nedorite si, chiar si cu tehnicile de imprimare vechi, singura lor realizare a fost de a pastra majoritatea enorma a societatii departe de volumele interzise (condamnate), dar unele dintre ele, cum ar fi lucrarile filozofice grecești și romane, au reușit întotdeauna sa circule clandestin in cercurile de elita.
Tehnologia Gutenberg are sa devina un instrument puternic in mana lui Luther pentru Reforma lui dar, inainte de acest moment, ea va face deja primele victime de rang inalt: principele muntean Vlad III Basarab si tarul tuturor rusilor Ivan IV Vasilievici.